• Bloguri
  • 17 Decembrie 2017 11:41
24 October 2017
Coagulări electorale şi concubinaj „cu scântei” pe scena politică moldovenească
Coagulări electorale şi concubinaj „cu scântei” pe scena politică moldovenească La vârf se poartă o luptă aprigă între nişte personaje politice care, altfel, conlucrează fructuos în chestiuni esenţiale.

Nicio săptămână fără un episod din „palpitantul” meci Dodon şi guvernarea. Preşedintele ales cu cântec s-a pricopsit în sfârşit cu o sentinţă de „victimizare” din partea Curţii Constituţionale care, în urma refuzului său repetat şi îndârjit de a-l numi în funcţie pe ministrul Apărării propus de PD, a constatat că Dodon a încălcat Constituţia. În consecinţă, Curtea acordă dreptul de numire a miniştrilor preşedintelui Parlamentului sau primului-ministru, şi menţionează totodată în hotărârea sa că Igor Dodon este pasibil de suspendare din funcţie.

Nu şi-au încheiat bine magistraţii lectura deciziei, că socialistul s-a şi repezit cu critici la adresa Curţii Constituţionale.

Dodon acuză Înalta Instanţă că în loc să interpreteze Legea, instituie norme noi în interesul PD. Mai mult: Dodon i-a ameninţat pe magistraţi că vor răspunde după viitoarele alegeri parlamentare – pe care le consideră un fel de scadenţă pentru actuala putere – şi că nici măcar cetăţenia română nu-i va apăra de pedeapsă. Şi pentru a părea mai războinic, Dodon a avertizat a câta oară că-şi va convoca suporterii în stradă. „Nu ne ispitiţi!”, a spus el.

Se întâmplă, iată, că într-un stat extrem de fragil şi copleşit de atâtea probleme economice, politice, dar mai ales umanitare, la vârf se poartă o luptă aprigă între nişte personaje politice care, altfel, conlucrează fructuos în chestiuni esenţiale: au sabotat împreună candidatul unic al Opoziţiei antioligarhice la alegerile prezidenţiale de anul trecut – candidat pe care coordonatorul Plahotniuc nu îl agreează, fiindcă, după opinia fostului premier Ion Sturza, enunţată într-un proaspăt interviu pentru Radio Europa Liberă, „varianta cu Maia Sandu-preşedinte ar fi însemnat pentru el o catastrofă veritabilă” (ne întrebăm ce vină poartă Republica Moldova pentru problemele dlui Plahotniuc?); iar în acest an adoptarea sistemului electoral mixt a consfinţit alianţa nedeclarată dintre cele două partide, PSRM şi PD, un sistem ce le va permite să fure, să mintă şi să manipuleze în continuare.

De aceea, chiar dacă replicile dintre Dodon şi „majoritatea absolută” au ajuns atât de dure şi avem textul fără echivoc al Curţii Constituţionale, există motive să credem că asistăm la o mascaradă, la o farsă cu roluri precis distribuite. Aşadar, Dodon va fi „eroul suspendat”, care voia binele poporului (deşi nimeni n-a văzut „binele” lui, ci doar slugărnicie în faţa Rusiei), dar, năpastă!, „guvernarea cea rea” nu-l lasă şi pace. Iar PD cu liderul său maxim vor fi salvatorii cursului proeuropean împotriva unui preşedinte care vrea să ne vândă ruşilor.

Acest duel ar trebui să ţină mobilizate ambele tabere. Cei situaţi în afara binomului PD-PSRM, mă refer la Opoziţia proeuropeană şi antioligarhică, sunt ţinta atacurilor concertate ale democraţilor şi socialiştilor. În ziua când Dodon s-a răstit la Curtea Constituţională şi ne-a spus, din nou, că soluţia sunt alegerile anticipate şi statul prezidenţial (nu statul de drept, nu separaţia puterilor, nu instituţiile independente: tot ce-şi doreşte Dodon e o putere personală nelimitată, cum o are idolul său, Putin), în aceeaşi zi şi-a ţinut şi Vlad Plahotniuc declaraţia de presă. Liderul PD, deşi a citit cu emoţie de pe foaie rezoluţiile partidului, a manifestat o neaşteptată vocaţie pedagogică.

Trimiţând săgeţi ironice în direcţia Maiei Sandu, căreia i-a comunicat în glumă că a mai „uzurpat” ceva, Plahotniuc a spus, în fond, că e nevoie de reforma reformei în învăţământ, după ce Partidul Democrat a preluat şi Ministerul Educaţiei. Liderul PD şi-a amintit că a avut şi el părinţi pedagogi, copleşiţi de cursuri ce nu le lăsau destul timp pentru educaţia copiilor, şi a vorbit despre programele şcolare excesiv de încărcate. Aşa încât, analizând, luând în considerare sugestiile şi semnalele din teritoriu, partidul a decis să impună un moratoriu privind închiderea şcolilor, după ce chiar guvernul Filip dispusese închiderea unor şcoli profesionale şi şcoli-internat, măsură despre care însă şeful PD nu a zis nimic.

Replica partidului Maiei Sandu nu s-a lăsat aşteptată. PAS califică drept impostură crasă pretenţia de pedagog naţional a lui Plahotniuc şi spune că închiderea şcolilor este consecinţa directă a dezastrului general, a sărăciei şi pârjolului pe care l-a provocat o clasă politică venală şi coruptă. Sunt sate în care şcolile nu pot funcţiona, nemaiavând elevi. Oamenii fug din Moldova cu tot cu copii, pentru că nu mai cred că au un viitor în ţara lor.

Pe acest fundal de replici şi paradă verbală, vestea cea mai importantă a ultimelor zile este că PAS şi Platforma DA vor merge pe o listă comună în alegerile parlamentare de anul viitor. Este o decizie aşteptată, pentru mulţi previzibilă. Era normal ca, după prezidenţialele de anul trecut, această colaborare să se dezvolte şi în cadrul unor alegeri parlamentare care, ca de fiecare dată, se anunţă cruciale pentru destinul european al Republicii Moldova. Alianţa celor două partide limpezeşte măcar o parte din segmentul de dreapta al eşichierului politic basarabean şi lasă în off-side Partidul Democrat, care pretinsese mai devreme Opoziţiei antioligarhice să se alieze cu el (şi, logic, a fost refuzat, pentru că nimeni nu-şi pune de bună voie juvăţul în gât). Noua alianţă, încă neformalizată, încearcă să fie un pol de atracţie şi pentru alte forţe politice cu viziuni afine, simplificând alegerea pentru adepţii valorilor europene.

Anunţul privind noua construcţie electorală a declanşat instantaneu artileria contestatarilor. Se fac speculaţii că PAS ar pierde, aburcându-şi în spate un PPDA mai puţin popular. Alte voci susţin contrariul: Platforma DA ar fi putut accede în parlament şi fără această alianţă, întrucât în sondajele reale (ascunse cu abilitate de manipulatori, adică de Plahotniuc) s-ar afla într-o poziţie mult mai bună. „Casandre” interesate ale politicului moldovean prevestesc deschiderea sezonului de certuri între liderii celor două partide, Maia Sandu şi Andrei Năstase, care s-ar fi aliat doar de ochii lumii. E ca în basmul românesc: copilul n-a ieşit încă din casă, n-a făcut primii paşi, dar diverse ursitoare invocă pericolul drobului de sare.

O necunoscută rămân partidele unioniste, care n-au comentat deocamdată crearea noii alianţe de centru-dreapta, antioligarhice. Până acum, partidele unioniste mai degrabă au încercat să se detaşeze de PAS şi de Platforma DA. Într-un fel, dorinţa lor de individualizare este firească. Calculul celor de la PUN, bunăoară, care l-au invitat pe Traian Băsescu pe post de „locomotivă electorală”, este să-i adune sub faldurile lui, dacă se poate, pe toţi unioniştii din Moldova, deşi, ca partid nou, PUN nu se simte confortabil în sondaje. În alegerile prezidenţiale din 2016, candidaţii declarat unionişti au obţinut scoruri foarte mici. Majoritatea covârşitoare a electoratului prezumat unionist (cele circa 30%) a preferat-o pe Maia Sandu, politicianul pro-Vest cu cele mai multe şanse.

Ce vor face partidele unioniste, se vor alătura blocului PAS-PPDA, întărind tabăra antirusească, sau vor încerca să rupă anemic din acelaşi bazin electoral, coborând scorul comun al proeuropenilor sub cota PSRM? Socialiştii nu-şi fac probleme cu alegerile viitoare: se bucură de susţinerea maselor cu simpatii pro-ruseşti şi au înţelegeri temeinice cu actuala guvernare legate de împărţirea puterii.

Cred că partidele unioniste ar trebui să reflecteze cu înţelepciune, răbdare şi fără ostilităţi afişate în raport cu partenerii lor virtuali de pe centru-dreapta asupra strategiilor electorale, întrucât scandaluri şi dispute are cine să întreţină în Moldova, vezi concubinajul „cu scântei” PD-PSRM.

Vitalie Ciobanu
  • S
  • tiri NON-STOP
  • J
  • urnal TV