• Bloguri
  • 20 Ianuarie 2018 07:26
10 October 2016
Au văzut cum se fură băncile, dar au preferat să tacă
Au văzut cum se fură băncile, dar au preferat să tacă Este foarte grav faptul că imediat după ce au fost făcute publice cazurile de insolvabilitate a celor 3 bănci, nimeni din fostele guvernări, ba chiar şi presa, nu a reacţionat în niciun fel la informaţiile unor experţi. Am informat şi am insistat, atât în faţa presei, cât şi la diferite întruniri, asupra necesităţii reale a valorii ajutorului de urgenţă de 15,4 miliarde lei. Având la dispoziţie informaţie veridică am scris despre intenţiile necurate ale altor 3 bănci, care au folosit falimentarea ca o punte de furt a ~4,7 miliarde lei din visteria statului. Este vorba despre cele 3 bănci: Moldindcombank, MAIB, Victoriabank, care numai cu 4 zile înainte de a fi făcută publică informaţia despre falimentarea BEM, BS şi UB, au plasat aceşti bani în conturi depozitare.

Cum s-a putut atât de uşor vota, la acel moment, o astfel de hotărâre de guvern?

Chiar dacă erau cu ochii închişi, oricum era imposibil să comiţi o asemenea greşeală. Poate au ştiut foarte bine despre intenţiile necurate, însă au avut interes, poate şi personal? Nu mă gândesc, chiar într-atât de neiniţiaţi să fie, şi încă toţi până la unul. Aici se ascunde altceva. Dar să le punem pe toate la locul lor:
  1. Suma totală a depozitelor în cele 3 bănci jefuite era de numai 3,7 miliarde lei.
  2. Suma totală a creditului acordat ilegal este de 15,4 miliarde lei.
  3. Diferenţa este enormă sau reprezintă de 4,5 ori mai mare.
  4. Suma furată la primul pas din acest credit a fost de 4,7 miliarde lei. Această sumă a fost achitată de BEM în primul rând celor 3 bănci (Moldindcombank, MAIB, Victoriabank), care cu 4 zile înainte de a declara BEM insolventă au depus bani în valoare de 4,7 miliarde lei la BEM, BS şi UB.
  5. Imediat, chiar în acelaşi minut, după depunere a 4,7 miliarde lei în depozitele bancare au fost transferaţi peste hotare.
  6. După acordarea a celor 15,4 miliarde lei ajutor de urgenţă, în primul rând a fost achitată suma depozitelor depuse de către cele 3 bănci Moldindcombank, MAIB, Victoriabank, încălcând flagrant legea privind instituţiile
  7. financiare, capitolul privind lichidarea băncilor.
  8. Dacă erau atâţia economişti la şedinţa ceea de guvern condusă de Leancă şi din februarie a lui Gaburici, constatăm, şi la una şi la alta, au asistat aceleaşi persoane, atunci de ce nu au cerut fişa datoriilor primordiale?
  9. Conform legii instituţiilor financiare, în procesul de lichidare a băncilor, primordial şi, în primul rând, se achită banii cetăţenilor, pe urmă alte datorii.
  10. De ce s-a achitat din creditul acela în primul rând sumele, care, cu rea-credinţă, au fost plasate la BEM de către cele 3 bănci: Moldindcombank, MAIB, Victoriabank?

Pentru ca toţi cetăţenii Moldovei să cunoască!

Pentru reducerea tensiunii financiare din sistemul bancar din Moldova la acel moment erau nevoie maximum de 4,5 – 5,0 miliarde lei, care puteau fi găsiţi din alte surse, dar nu 15,4 miliarde lei, care săptămâna asta au fost aruncaţi în sarcina cetăţenilor.

Din toamna anului 2014 până în prezent au trecut 2 ani şi nimic nu se întâmplă în legătură cu acele plasamente ale celor 3 bănci: Moldindcombank, MAIB, Victoriabank, care vădit au efectuat operaţiunea premeditat şi bine gândit, cu scopul de a fura cele 4,7 miliarde lei din depozitele false.

De ce nimeni, chiar din guvernul Leancă de atunci, pe urmă din guvernul Gaburici, nu a pus întrebări legate de acest caz? De ce chiar unele persoane, care erau la guvernare şi astăzi numai vorbesc despre aceste 4,7 miliarde lei, nu fac nimic?

Foarte multe persoane, care au stat lângă hoţi, până în prezent, nu-şi pot imagina proporţiile şi metodele prin care au fost furate cele 15,4 miliarde lei din sistemul bancar. Apropo, toţi vorbesc despre echivalentul unui miliard de dolari. Această sumă este mult mai mare.

Am insistat asupra acestei constatări mai multe ori, însă atât presa, foştii guvernanţi, cât experţii tac. Apropo, tace fosta şi actuala opoziţie parlamentară şi chiar societatea civilă tace despre aceste constatări. Se pare nu le este interesant sau comod or, au beneficii. Ce aşteaptă nu înţeleg, dar lăsăm lucrurile să se întâmple de la sine.

Majoritatea economiştilor din fostele guvernări, dar şi actuala, mai ales, cei, care au fost prezenţi şi martori la furturile din sistemul bancar, gândesc absolut altfel, de parcă nu în prezenţa sau cu participarea lor, au fost comise jafurile bancare criminale. Aceasta se întâmplă, mai ales atunci, când este vorba despre structura hoţiei. Aici chiar avem lipsă totală de gândire economică şi pregătire profesională, dar şi lipsă de logică financiară. În special, foarte puţini din aceşti experţi înţeleg interconexiunile schemelor hoţiei miliardului.

Mă miră cuvintele unor foşti guvernanţi, care au fost martori şi prezenţi la punerea în aplicaţie a acestei scheme de acordare a creditului. Cu toată responsabilitatea repet ceea ce am vorbit şi mai înainte: Creditul de urgenţă acordat celor 3 bănci lichidate a fost o etapă foarte importantă a schemei de jefuire a sistemului bancar. Tot acest acord a fost un motiv de a scoate din rezervele statului a 750 milioane dolari pentru a amortiza  surplusul de lei pe piaţa monetară.

Este foarte regretabil că unii economişti, care au fost prezenţi la punerea în aplicare a acestei scheme, nu au avut pregătirea şi profesionalismul respectiv pentru a înţelege aceste scheme şi a conştientiza efectele ei. Astăzi ei apar în faţa camerelor de luat vederi, alţii la ecranele televizoarelor şi ne explică că putea fi făcut altfel.

Nu vă pare nimic suspect?

Mie mi se pare interesant.

A doua informaţia difuzată de Kroll, în mersul investigaţiilor, vorbeşte clar despre schemele prin care au fost spălate aproximativ 600 milioane dolari din furtul miliardului.

Atenţie! Aceasta nu înseamnă că cei de la Kroll au găsit ~600 milioane dolari, pe care îi vor recupera. Ei constată doar despre faptă, adică constată cum a avut loc mişcarea acestor bani, ceea ce nu are nimic cu recuperarea lor. Tot ei, în comunicat, informează foarte clar că urmele acestor bani se pierd în diferite regiuni geografice. Aceasta înseamnă ca suma acestor ~600 milioane dolari nu va mai putea fi recuperată. Punct.

Nu încurcaţi, vă rog, posibilitatea clară de recuperare cu fapta depistată.  Aceasta a fost doar o constatare, care nu are nimic cu recuperarea. Asta putea să o facă orice controlor, chiar un simplu angajat la Inspecţia Fiscală sau de la Controlul financiar. Adică, nu trebuia să achităm câteva milioane bune de dolari cuiva din străinătate. Sunt convins că cei de la CNA o făceau mult mai bine, doar din salariul lor.

În concluzie, putem admite că acel comunicat publicat este un fel de raport despre lucrul şi munca depusă, precum şi unele eforturi pentru a-şi da darea de seamă în faţa celor, care i-au angajat pentru banii achitaţi, conform contractului de acordare a serviciilor, şi nu mai mult.

De aceea nu visaţi recuperarea banilor.
  • S
  • tiri NON-STOP
  • J
  • urnal TV