• Bloguri
  • 20 Ianuarie 2018 07:29
07 October 2016
Moldoveni, votaţi sau plecaţi!
Moldoveni, votaţi sau plecaţi! Manipulaţi cinic, moldovenii sunt rareori capabili să construiască o logică a faptelor, o ierarhie a făptaşilor, să perceapă cauza nenorocirilor pe care le suportă.

În plină campanie electorală, doldora de promisiuni despre „viitorul luminos”, a căzut ca un trăsnet vestea scumpirii curentului şi încălzirii. ANRE cere o majorare a preţului energiei electrice cu 12% şi a agentului termic cu 28%.

Această noutate ar trebui să provoace revolta legitimă şi imediată a cetăţenilor. Pe 30 octombrie, la urnele de vot, ei vor avea posibilitatea să pedepsească aspru guvernarea, întrucât majorările de preţuri în prag de iarnă îi vor lăsa săraci lipiţi pământului. Ne imaginăm că moldoveanul, cu perspectiva cheltuielilor apocaliptice în faţă, e mai degrabă pornit să-i taie cu o linie groasă pe cei care îl mint, batjocoresc şi fură cu neruşinare, decât să pună ştampila în dreptul unui candidat onest.

Isprăvile unei guvernări corupte ar trebui să simplifice ecuaţia votului din 30 octombrie, iar cetăţenii să facă o alegere în folosul lor. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă. Manipulaţi cinic, moldovenii sunt rareori capabili să construiască o logică a faptelor, o ierarhie a făptaşilor, să perceapă cauza nenorocirilor pe care le suportă.

Să luăm tarifele ce stau să explodeze. ANRE ne explică că e vorba de creşterea costurilor de producţie. În realitate, scumpirile sunt într-o relaţie directă cu furtul miliardului de dolari. Furt la care, să nu uităm, şi-au adus contribuţia Banca Naţională şi alte instituţii de control, cum sunt Procuratura Generală şi CNA, care n-au mişcat un deget pentru a împiedica jaful. Deconspirarea firmei de la Tiraspol „Energokapital”, tot aşa, nu a condus la deschiderea unei anchete. Schemele de spoliere a populaţiei au rămas intacte şi continuă să umple buzunarele clicii care controlează justiţia din Moldova. De ce? Păi, n-a zis un ministru din guvernul Filip că investigaţiile presei nu sunt credibile? Instituţiile execută ordinul politic, adică „dorm pe ele”.

După debarcarea neobolşevicului Voronin, au răsunat multe declaraţii de bune intenţii din partea guvernanţilor noştri „proeuropeni”, s-au semnat acorduri cu Bucureştiul şi Bruxelles-ul, am avut prietenii cordiale între unii prim-miniştri români şi vârfurile politice de la Chişinău, dar gazoductul s-a împotmolit la Ungheni, interconectarea reţelelor electrice dintre Moldova şi România/Uniunea Europeană a fost dată uitării. E o dovadă clară de sabotaj a intereselor ţării şi de protejare a clientelei criminale care a „căpuşat” curentul electric ce ne vine din Est – singura sursă oficial permisă în Moldova.

România are un excedent de energie electrică şi costurile acesteia ar putea fi cu 40% mai mici decât cele din Moldova – afirmă experţii în domeniu. Ar merita să punem pe două coloane şi salariile şi pensiile din Republica Moldova şi cele din România, ca să înţelegem că din 1991 încoace am finanţat o clasă politică imorală şi coruptă. Prea scumpă „independenţa” asta, nu vi se pare? Interconectarea cu sistemul energetic românesc şi deci european nu ar mai fi permis furturile şi sărăcirea continuă a populaţiei, ar fi subminat baza financiară a clanurilor indigene, legate de mafia din CSI.

Situaţia din sectorul energetic, reprezintă oglinda în mic a întregii economii moldovene, blocată, subordonată unei caracatiţe de partid şi de stat. Minuscula piaţă a muncii e controlată de aceeaşi grupare. Cine iese din rând, cine are opinii critice e scos pe margine şi nu-mi mai poate găsi o slujbă echivalentă.

Vedem ce se întâmplă în întreprinderile de stat – cazul răsunător al fabricii de brânzeturi din Cahul – unde angajaţii au fost obligaţi să semneze pentru candidatul PD la prezidenţiale sub ameninţarea pierderii locului de muncă.

Sunt practici tipic comuniste: în URSS oricine cârtea împotriva regimului era anihilat, concediat, i se închideau toate uşile în nas. Spre deosebire de ţarcul sovietic, azi, dacă nu le convine sistemul existent, moldovenii îşi pot face valiza şi părăsi ţara.

Exodul nu reduce numărul alegătorilor, din contră, îl creşte! E un fenomen unic în lume. Numărul votanţilor înscrişi pe liste e mai mare cu o treime decât numărul cetăţenilor care trăiesc în mod real în Moldova. Scăderea „sufletelor vii” sporeşte numărul „sufletelor moarte”, şi astfel realizăm o nouă ediţie, revizuită şi completată, a marelui Gogol.

Partidele pretins democratice, care s-au perindat la putere în ultimii 7 ani, n-au fost interesate să facă ordine în listele electorale, să instituie, de exemplu, carnetul de alegător pentru cei de acasă şi votul electronic pentru cetăţenii stabiliţi în străinătate. Se fac congrese pompoase cu diaspora care este chemată să susţină Moldova, să promoveze imaginea ei în lume, dar nimeni nu are nevoie de ideile şi exigenţele diasporei. „Ţara vrea banii tăi, nu votul tău. Ţara te vrea prost!” – scria pe tricourile unor tineri din Piaţa Universităţii în toiul protestelor împotriva guvernului Ponta, care încercase să îngrădească votul românilor din afară. Valabil şi pentru Moldova. Ne place să-i vedem pe basarabenii noştri plecaţi cum dansează, în Piazza Venezia din Roma, înţoliţi în ie şi încălţaţi în opinci naţionale, dar nu îi vrem implicaţi în treburile ţării. Să trimită bani şi să tacă din gură!

Moldovenii de acasă sunt luaţi în primire de televiziunile „holdingului”, care le spun că trăiesc într-o stabilitate înfloritoare – nu propune candidatul PD Marian Lupu o accelerare fulminantă a creşterii bunăstării populaţiei? Ceilalţi moldoveni sunt „materia primă” a lui Dodon, care promite poduri subterane şi aeriene spre Rusia revanşardă a lui Putin şi ameninţă cu „jandarmul român”, ceea ce înseamnă că izolarea Republicii Moldova va continua. România ar trebui să-l declare pe Dodon persona non-grata pe teritoriul său şi să semnaleze Uniunii Europene această isterie xenofobă, pentru ca şeful PSRM să nu-şi mai poată face vacanţele costisitoare în spaţiul occidental. Să se recreeze la Tambov şi Irkutsk.

Lipsa de reacţie a instituţiilor statului faţă de propaganda antiromânească a lui Dodon demonstrează că socialistul se află în cârdăşie cu cercule puterii de la Chişinău, că serveşte interesele acesteia. O strategie binecunoscută: dezbină, prosteşte şi stăpâneşte.

Mai trist este că aceste aberaţii antiromâneşti nu sunt condamnate întotdeauna de ceilalţi concurenţi electorali. Se consideră, nu ştiu de ce, că e mai bine să-i lăsam pe Dodon şi Usatîi – celălalt „megafon” al ruşilor – să înjure guvernarea (cu acceptul tacit al acesteia), dar nu se ia în calcul efectul acestei deversări toxice asupra electoratului din Moldova, care devine tot mai antieuropean, fără să fi cunoscut vreodată valorile europene. E cea mai eficientă manipulare pe care o puteau realiza agenţii de influenţă ai Moscovei în conivenţă cu oligarhia locală.

Vitalie Ciobanu
  • S
  • tiri NON-STOP
  • J
  • urnal TV