• Bloguri
  • 20 Octombrie 2017 17:21
29 May 2017
Moldova, în arest la domiciliu
Moldova, în arest la domiciliu Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, e în arest la domiciliu, viceprimarul capitalei, Nistor Grozavu e în arest la domiciliu, şeful de Direcţie, Igor Gamreţchi e în arest la domiciliu, fostul ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Eduard Grama e în arest la domiciliu, Primarul de Orhei, Ilan Şor e în arest la domiciliu, mai mulţi funcţionari, agenţi economici, oameni cunoscuţi din R. Moldova – toţi sunt în arest la domiciliu.

E o situaţie neobişnuită, nemaiîntâlnită până acum şi dacă unii fac glume pe seama celor ce se întâmplă, iar alţii spun cu răutate „aşa le trebuie”, sunt şi dintre acei care privesc lucrurile mult mai larg şi se întreabă cum de a ajuns Moldova o ţară în care cuvinte ca „arest la domiciliu”, „arest preventiv”, „condamnare” să fie noţiuni mai des folosite în contextul numelor persoanelor cu funcţii de răspundere decât cuvintele obişnuite în astfel de cazuri – „reuşite”, „probleme soluţionate”, „proiecte implementate”, „nivel de viaţă mai înalt” etc.

De fapt, dacă e să privim lucrurile un pic mai larg astăzi putem vorbi nu doar despre funcţionari în arest la domiciliu, ci despre o ţară întreagă în postura respectivă. Oamenii nu mai ies la proteste, de parcă are avea o interdicţie neoficială de a părăsi domiciliul; pe oamenii nu-i mai interesează nimic altceva decât propria soartă (exact ca şi pe funcţionarii ce se află acum în arest la domiciliu); oamenii se gândesc cum să scape din situaţia creată şi să plece pentru totdeauna undeva departe, iar Moldova să rămână în urmă ca un vis urât (exact aşa cum îşi doresc şi majoritatea celor aflaţi acum în arest la domiciliu) etc. Privind lucrurile din acest punct de vedere, vrei nu vrei, ajungi la concluzia că toată Moldova e într-un fel de arest la domiciliu, iar celui ce va risca să părăsească domiciliul şi să facă măcar un pas în afara propriei curţi, i se va activa o pedeapsă cruntă – privaţiune de libertate. De aceea, oamenii şi stau în propriile curţi şi dau impresia că nimic nu-i mai interesează. Ei înţeleg că sunt în arest la domiciliu, chiar dacă acest arest e unul neoficial, dar nu stabilit de o instanţă de judecată, şi ar fi gata să încalce condiţiile de detenţie doar pentru a fugi pentru totdeauna din închisoarea cu numele frumos – Republica Moldova.

Dar să evadezi nu e chiar atât de simplu, iar cei ce reuşesc să facă acest lucru sunt priviţi cu un fel de invidie şi admiraţie, totodată, de către acei ce continuă să rămână în arest la domiciliu. De fapt, acest arest la domiciliu e unicul lucru care mai ţine oamenii în ţară. Altfel, nu ar mai rămânea nici un cetăţean pe aici. Poate doar acei ce vor sta la hotare şi vor număra banii din importuri, bani din care de facto mai şi supravieţuieşte cel mai mare penitenciar din lume – Republica Moldova.

Dumitru Spătaru
  • S
  • tiri NON-STOP
  • J
  • urnal TV